Trachemys Adoption - Romanian Coalition

Ajutand testoasele exotice, salvam testoasa nativa emys

INVENTARIEREA ŢESTOASELOR DE APĂ DIN ROMÂNIA

Apariţie carte:

„În obiectiv: Ţestoasa de apă europeană, Emys orbicularis

 

A apărut mica monografie a ţestoasei de apă europene, Emys orbicularis! 

 

Această publicaţie a fost elaborată în cadrul proiectului “Conservarea ţestoasei de apă europene în Transilvania, România: bune practici în monitorizarea şi managementul populaţiilor mici de ţestoase de apă europene şi a habitatelor lor”, derulat de Asociaţia Ecouri Verzi şi finanţat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România prin programul MATRA KNIP.

 

Cartea are 110 pagini, este structurată în 7 capitole principale, şi prezintă date recente despre sistematica, descrierea, comportamentul, habitatele, ameninţările, conservarea, managementul şi întreţinerea ţestoasei de apă europeană. Sunt incluse un glosar de termeni şi bibliografia. Publicaţia este ilustrată cu peste 150 de fotografii color!

 

Informaţiile cuprinse în lucrare vor ajuta în mare parte la realizarea unor planuri de management potrivite pentru această specie!

 

Un extras în fomat electronic, care cuprinde capitolul „Descrierea speciei”, poate fi descărcat de aici!

 

Publicaţia completă, în varianta tipărită, poate fi obţinută printr-o contribuţie de 30 lei pentru Asociaţia Ecouri Verzi. Studenţii şi elevii pot obţine cartea pentru o contribuţie de 25 lei. Sunt valabile posibilităţi de contribuţii reduse dacă doriţi mai multe exemplare. Răspundem prompt oricăror cereri sau întrebări dacă ne scrieţi la office@ecouriverzi.ro sau sunaţi la 0745397655.

 

Pentru mai multe detalii despre proiect, vizitaţi www.emys-ro.webs.com sau contactaţi autorul şi managerul de proiect la tibor.sos@gmail.com.

 

„Ţestoasa de apă europeană, Emys orbicularis este singura ţestoasă de apă indigenă din România. Specia a fost considerată o prezenţă obişnuită a habitatelor umede până în prima parte a secolului XX. Mai târziu, distrugerea şi fragmentarea “strategică” şi mecanizată a acestora din anii ’50-’90, a dus la restrângerea distribuţiei speciei. În lipsa unei inventarieri la nivel naţional - atât în trecut cât şi în prezent - nu avem date concrete asupra ratei de declin al ţestoasei de apă în România, însă suntem conştienţi că fenomenul continuă şi azi. Pe baza informaţiilor ultimelor cercetări faunistice din ţară, reiese că situaţia acesteia se aseamănă în general cu situaţia ţestoasei de apă în Europa. În regiunile dezvoltate, industriale, local este extinctă; unde apare, este rară şi a ajuns în pragul extincţiei. În zonele puţin dezvoltate cu habitate seminaturale, specia prosperă, dar doar în tipurile de habitate preferate, în celelalte lipsind sau fiind rară.

 

Ţestoasa de apă europeană apare în Anexa II a Directivei europene 92/43/CEE şi este considerată una dintre speciile a căror conservare necesită desemnarea de noi zone de protecţie. Astfel desemnarea Ariilor Speciale de Conservare, constituite conform Directivei Habitate, va urmări conservarea unui anumit număr de populaţii reprezentative de ţestoase de apă. Propunerea şi desemnarea Siturilor de Importanţă Comunitară se bazează pe criterii ştiinţifice. Cunoaşterea ecologiei şi distribuţiei speciei este de o importanţă de necontestat în desemnarea, dar şi în completarea şi implementarea planurilor de management ale zonelor protejate. În ultimele decenii cunoştiinţele legate de ţestoasa de apă s-au înmulţit şi s-au diversificat. Această lucrare are ca scop editarea acestor ultime informaţii despre specie.

 

Situaţia critică a ţestoasei de apă a fost recunoscută în majoritatea ţărilor unde ea trăieşte. În vasta distribuţie a speciei, factorul principal de periclitare a fost şi este impactul uman. Conform rezultatelor proiectelor locale sau regionale, naţionale sau chiar internaţionale, care au ţintit protecţia speciei în ultimii 20 ani, statutul precar al populaţiilor se poate schimba pozitiv. Măsurile de protecţie concrete ce au vizat direct ţestoasa de apă şi protecţia activă a habitatelor ei a dus la stabilizarea populaţiilor de ţestoase de apă şi chiar la creşterea numărului indivizilor.

 

Impactul uman asupra ţestoasei de apă şi a habitatelor ei poate fi diminuat la un nivel acceptabil prin planificarea şi luare unor măsuri, ştiinţific bazate, de prevenire dar şi de îmbunătăţire a situaţiilor existente. Orice tip de proiecte de investiţii care cauzează modificarea, fragmentarea şi distrugerea habitatelor ţestoasei de apă şi care periclitează direct viaţa exemplarelor, trebuie reglementată indiferent că se desfăşoară în ariile naturale protejate sau în afara lor, fiindcă specia în sine este o specie protejată. În cele mai multe cazuri factorii de decizie neglijează prezenţa ţestoasei de apă sau în caz contrar nu iau deciziile care ar favoriza situaţia speciei. Un alt scop al acestei lucrări este de a prezenta celor interesaţi informaţiile necesare şi utilizabile în procesul de evaluare a impactului asupra ţestoaselor de apă, dar şi metodele şi măsurile propice pentru a realiza o protecţie efectivă a speciei. Astfel entităţile interesate primesc o sumă de informaţii ce va uşura planificarea în viitor a unor proiecte de dezvoltare care vor afecta într-un grad cât mai scăzut mediul de viaţă al ţestoaselor de apă.” 

www.emys-ro.webs.com 

 

Orice dată privind prezenţa ţestoaselor de apă în zona ta este binevenită! Ţestoasa de apă este o specie prioritară NATURA 2000, prezenţa ei poate proteja arealul în care apare. Această inventariere are ca scop descoperirea unor populaţii viabile de ţestoase cu scopul de a desemna noi situri NATURA 2000. În caz că vreţi să ajutaţi această specie, dar nu numai, completaţi fila de inventariere de mai jos. În lipsa timpului pentru a face acest lucru, completaţi doar căsuţele în roşu, restul îl facem noi! 

Importanţa datelor. Un habitat propice ţestoaselor prezintă zone izolate - greu de ajuns de oameni -, microhabitate semiacvatice (preferă un nivel de apă sub 1 m!) cu stufăriş, mlăştinoase, dar in acelaşi timp deschise, pentru o termoreglare reuşită. Insă nu trebuie uitat ca ţestoasele deseori migrează! Masculii caută partenerele chiar părăsind apa şi incercand in alte corpuri de apă din apropiere. Femelele părăsesc apa pentru a depune ponta! O populaţie de ţestoasa poate fi considerată viabilă pe termen lung (pană in 100 de ani), dacă numărul adultilor la un sex ratio de echilibru (masculi=femele) depăşeşte 50 de exemplare. Acest lucru este posibil doar dacă ele sunt protejate in habitatul folosit: acvatic + terestru. Locurile pentru depunerea pontelor este extrem de importantă in protejarea speciei! Descoperirea si protejarea zonelor de depunere a pontei sunt unele dintre cele mai importante activităţi! Proiectarea coridoarelor pentru ţestoase este importantă unde drumurile segmentează habitatele ţestoaselor. 

Printaţi fişa şi trimiteţi-o scanată sau in scrisoare la adresa: Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii “Grupul Milvus”, 540620-Tirgu Mures OP3 CP39 sau completați file-ul în format excel de mai jos și trimiteți la adresa de e-mail: tibor.sos(arond)gmail.com

Pentru o completare mai uşoară, downloadează fişa in format Excel!  

Planşa de mai jos vă ajută la diferenţierea ţestoasei autohtone de cea exotică introdusă recent în România. Planşa ajută şi la determinarea sexelor!

Deseori țestoasele mor în diferite accidente. În unele cazuri ele sunt afectate în număr mare, ca de exemplu în cazul incendierii stufului (de ex. în Rezervația Biosferei Delta-Dunării, vezi poze), când sute de exemplare sunt arse de vii. Dacă aveți cunoștiință de astfel de cazuri, contactați-ne! Vom încerca să agităm apele pentru o rezolvare urgentă a problemei.

Pe de altă parte orice tip de cadavru de țestoasă conține o multitudine de informații științifice, astfel colectarea acestora este un alt punct important al acestei activități. Și în acest caz contactați-ne pentru a facilita transferul lor! După prelevarea datelor exemplarele în stare bună vor ajunge la diferite muzee din țară! Vă mulțumim!

Persoana de contact: Tibor Sos e-mail: tibor.sos(arond)gmail.com mobil: 0742271369 

Foto: Grigore Sorin, S. E. O. P. M. M. OCEANIC CLUB

Sursa următorului filmuleţ este http://cre.naturabacau.ro/?p=395  sau adcbacau.

PyqH1yCBgnE

fhz0skDrz7E

 

Sute de țestoase de apă mor anual și în plasele, năvoadele, etc. braconierilor, dar și în ale pescarilor inconștienți sau nepăsători, care din diferite motive își abandonează capcanele pentru pești în apă. Inițial mirosul cadavrelor de pești, iar mai târziu chiar mirosul cadavrelor de țestoase atrage un număr mare de țestoase. Neputând scăpa dar și blocați să respire, țestoasele mor sufocate.

Foto: Dr. Kiss J. Botond, Caraorman, 21.05.2008.

 

 


 

STUDIU MORFOLOGIC ȘI GENETIC 

Această fişă de mai jos este folosită la notarea datelor morfologice si ale coloritului exemplarelor. Ea este de real ajutor la studiul aprofundat al unor populaţii de ţestoase de apă. Capturarea şi recapturarea exemplarelor aduc date importante privind dimensiunea populaţiei, dar şi date ecologice, date ce lipsesc in acest moment in Romania. 

Astfel de cercetări sunt recomandate studenţiilor in vederea realizării lucrării de diplomă. De ce este nevoie pentru o astfel de activitate?

1. o populaţie de ţestoase, intr-o zonă uşor de accesat de candidat. un binoclu slăbuţ pentru a observa testoasele

2. capcane speciale, făcute manual - ele se vor aşeza cel mai usor cu barca, cu canoe, dar se poate şi pe jos...

3. un şubler, un liniar, un compas mare, fişe de inventariere 

4. ajutorul unui specialist. Dacă eşti interesat, contactează-ne! 

 

În lipsă de timp orice informație este binevenită și în rubrica de comentarii de mai jos! 

 

 

Recent Videos

1832 views - 0 comments
1876 views - 0 comments
1903 views - 0 comments
1640 views - 0 comments