Teme pe site-uri
|
In atentia elevilor! | Thea Scurtu | Ignat Andreea | Voicescu George | Bizu Samuel | Gavrila Daniel | Soiu Madalina |
Evaluare activitate laborator TIC sem II , note lucrari scrise
legenda: {+} = program facut corect si necopiat; {-} = program copiat;nefunctional; rezultate eronate; {0}= tema nefacuta
1 Andries Miruna (6/20feb) (Tema de casa: 4/4mai){+} {+} {+}
2 Baban Bianca (8/20feb)(Tema de casa: 4/4mai){+}
3 Bizu Samuel (8/20feb)(Tema de casa: 10/19mai) {+} {+} {+} {+} {+} {+}
4 Calinciuc Diana (Tema de casa: 8/20feb) (Tema de casa: 8/4mai) {+} {+}
5 Craciun Daniel (7/20feb) (Tema de casa: 6/19mai) {+} {+}
6 Curutu Monica (8/20feb) (Tema de casa: 8/19mai) {+}{+} {+} {+}
7 Dragan Raluca (8/20feb) (Tema de casa: 8/4mai){+} {-} {+} {+} {+}
8 Gavrila Daniel (8/20feb) (Tema de casa: 4/4mai) {+} {+}
9 Ghimis Iulia (7/20feb) (Tema de casa: 8/5mai) {+} {+}
10 Grusea Teodora (8/20feb) (Tema de casa: 8/4mai) {+} {+}
11 Huditean Isabela (7/20feb)(Tema de casa: 9/19mai) {+} {+} {+}
12 Iancu Stefania (9/20feb) (Tema de casa: 9/4mai) {+} {+} {+} {+}
13 Ignat Andreea (8/20feb)(Tema de casa: 7/4mai) {+} {+} {+}
14 Laba Andreea (absenta) (Tema de casa: 4/4mai) {+} {+} {+} {+} {+}
15 Lazar Costina (9/20feb) (Tema de casa: 7/4mai) {+} {+} {+} {+}
16 Manole Elena (8/20feb) (Tema de casa: 4/4mai) {+} {+} {+}
17 Munteanu Sabrina (6/20feb) (Tema de casa: 4/4mai) {+} {+} {+}
18 Nan Alexandra (7/20feb) (Tema de casa: 8/25mai) {+} {+}
19 Neacsu Bogdan (8/20feb) (Tema de casa: 9/4mai) {+} {+} {+} {+}
20 Nosner Christian (6/20feb) (Tema de casa: 4/4mai) {+}
21 Popovici Alexandru(6/20feb) (Tema de casa: 4/4mai) {+} {+}
22 Soiu Madalina (8/20feb) (Tema de casa: 9/4mai) {+} {+} {+} {+}
23 Sin Octavian (7/20feb) (Tema de casa: 4/4mai) {+}
24 Stoichit Camelia (9/20feb) (Tema de casa: 9/4mai) {+} {+} {+} {+}
25 Scurtu Thea (8/20feb) (Tema de casa: 10/4mai) {+} {+} {+} {+} {+}
26 Tipurita Ana Maria (8/20feb) (Tema de casa: 9/25mai) {+} {+} {+}
27 Toma Maria (7/20feb) (Tema de casa: 4/4mai) {+}
28 Tomescu Mara (8/20feb) (Tema de casa: 7/4mai) {+} {+} {+} {+} {+}
29 Tiba Diana (9/20feb) (Tema de casa: 8/4mai){+} {+}
30 Voicescu George (9/20feb) (Tema de casa: 8/19mai) {+}
Evaluare activitate laborator INFORMATICA sem II
Legenda: [+] = program facut corect si necopiat; [-] = program copiat sau nefunctional; [0]= tema nefacuta
Notarea in catalog se va face prin evaluarea punctajelor obtinute la proba practica, incepand de la nota 4, astfel:
[+] = + 2 puncte; [-] = +1 punct; [0] = 0 puncte (ex: la [-] [-] [+] [0] [0]= 4 + 4 = nota 8)
1 Andries Miruna [0] [0] [0] [0][6/28 feb]
2 Baban Bianca [0] [0] [0] [-] [7/28 feb]
3 Bizu Samuel [0] [-] [+] [-] [6/3 mar]
4 Calinciuc Diana [0] [0] [0] [-][6/28 feb]
5 Craciun Daniel [0] [0] [0] [+] [7/6 mar]
6 Curutu Monica [0] [0] [0] [0] [7/28 feb]
7 Dragan Raluca [+] [-] [0] [0] [7/28 feb]
8 Gavrila Daniel [-] [0] [0] [+] [7/28 feb]
9 Ghimis Iulia [0] [0] [0] [-] [6/28 feb]
10 Grusea Teodora [0] [0] [0] [0] [8/6 mar]
11 Huditean Isabela [-] [+] [0] [-] [+] [7/6 mar]
12 Iancu Stefania [0] [-] [+] [-] [7/28 feb]
13 Ignat Andreea [-] [0] [0] [-] [6/28 feb]
14 Laba Andreea [0] [0] [0] [-] [-] [6/28 feb]
15 Lazar Costina [0] [0] [0] [0][7/6 mar]
16 Manole Elena [0] [0] [0] [0] [7/28 feb]
17 Munteanu Sabrina [0] [0] [0] [-][7/28 feb]
18 Nan Alexandra [0] [0] [0] [-][6/28 feb]
19 Neacsu Bogdan [-] [0] [+] [-] [-] [7/28 feb]
20 Nosner Christian [0] [0] [0] [0] [7/28 feb]
21 Popovici Alexandru [0] [0] [0] [0] [7/6 mar]
22 Soiu Madalina [-] [0] [-] [+] [-] [7/28 feb]
23 Sin Octavian [0] [0] [0] [0] [6/28 feb]
24 Stoichit Camelia [+] [0] [0] [-] [+][8/28 feb]
25 Thea Scurtu [-] [-] [-] [-] [0] [+] [-] [-] [7/6 mar]
26 Tipurita Ana Maria [-] [0] [0] [-] [7/6 mar]
27 Toma Maria [0] [0] [0] [-] [7/28 feb]
28 Tomescu Mara [0] [-] [0] [0] [7/28 feb]
29 Tiba Diana [0] [0] [0] [0] [7/28 feb]
30 Voicescu George [+] [0] [0] [0][8/28 feb]
Tema din 11 octombrie 2011 (nu se mai iau in considerare lucrarile trimise )
1. Voicescu George +(17oct) din pacate tema nu functioneaza, nu e corect pus programul | 10 pentru site si teme
2. Stoichit Camelia +(17oct) din pacate tema nu functioneaza, programul este gresit
3. Bizu Samuel nota 10 (17oct) programul functioneaza, algoritmul functioneaza
4. Craciun Daniel nota 10 (17oct) programul functioneaza, algoritmul functioneaza
5. Popovici Alexandru +(17oct) din pacate tema nu functioneaza, programul dpdv sintactic e gresit
6. Gavrila Daniel nota 10 (17oct) programul functioneaza, algoritmul functioneaza
Situatie teme de laborator la informatica (1 ora sapt). Cu notele primite se face o medie care va fi trecuta a 2(3)-a nota in catalog :
Calinciuc Diana : (tema identica cu Soiu la max5.html)
Craciun Daniel : (tema identica cu Ignat la for.html) (tema max5.html nota 7, identica cu Ignat)
Ghimis Anamaria : (nota 9 la tema max6.html)
Huditean Isabela : (nota 8 la tema for.html, nota 8 la tema max6.html)
Ignat Andreea : (tema identica cu Craciun la for.html) (nota 7 tema max5.html) (nota 10 pe tema Ghiceste nr.html)
Iancu Stefania : (10 la tema tema for.html; 9 la tema max5.html) (nota 10 pe tema Ghicestenumarul.html)
Scurtu Thea : (10 la tema for.html; 8 la tema max6.html)
Soiu Madalina : (tema identica cu Calinciuc la max5.html) (nota 8 pentru tema for.html) (nota 10 tema ghiceste numarul.html)
Tomescu Mara : (nota 10 la tema max6.html) (nota 10 la tema Ghiceste.html)
Voicescu George : (nota 9 la tema max6.html)
Stoichit Camelia : (nota 8 la tema max5.html) ; (nota 9 - teme, unele aplicatii nu functioneaza corect )
Gavrila Daniel : (nota 7 tema max5.html) (nota 10, Joc de copii.html)
Bizu Samuiel : (nota 10 tema ghiceste_numarul.html)
Laba Andreea : (nota 10 teme )
Baban Bianca : (nota 9 - teme, unele aplicatii nu functioneaza corect )
Toma Maria : (nota 9 - teme, unele aplicatii nu functioneaza corect )
Nosner Christian : (nota 10 teme )
Miruna Andries : (nota 9 - teme, unele aplicatii nu functioneaza corect )
Munteanu Sabrina : (nota 9 - teme, unele aplicatii nu functioneaza corect )
Tomescu Mara : (nota 9 - teme, unele aplicatii nu functioneaza corect )
TIC, Teste de evaluare sumativa 1=24.Oct.11 / 2=14.Nov.11
1 Baban Bianca 7 / 9
2 Bizu Samuel 9 / 9
3 Calinciuc Diana 7 / 10
4 Craciun Daniel 7 / 10
5 Curutu Monica 8 /9
6 Dragan Raluca 5 / 10
7 Gavrila Daniel 6
8 Ghimis Iulia 9 / 9
9 Grusea Teodora 8 / 10
10 Huditean Isabela 9 / 10
11 Iancu Stefania 9 / 10
12 Ignat Andreea 9 / 9
13 Lazar Costina 7 /10
14 Manole Elena 6 / 10
15 Munteanu Sabrina 6 / 8
16 Neacsu Bogdan 7 / 10
17 Nosner Christian 7 / 9
18 Popovici Alexandru 7 / 9
19 Soiu Madalina 7 / 10
20 Sin Octavian 6 / 9
21 Stoichit Camelia 9 / 10
22 Thea Scurtu 7 / 10
23 Tipurita Ana Maria 8 / 10
24 Toma Maria 6 / 9
25 Tomescu Mara 7 / 9
26 Tiba Diana 9 / 10
27. Voicescu George 9 / 10
21. Nov. 2011
28. Laba Andreea 10 / 9
29. Andries Miruna 10 / 9
30. Nan Alexandra 9 / 9
Test de evaluare sumativa 1 la INFORMATICA din 15.Nov.2011
1 Andries Miruna 9
2 Baban Bianca 7
3 Bizu Samuel 9
4 Calinciuc Diana 10
5 Craciun Daniel 10
6 Curutu Monica 9
7 Dragan Raluca 10
8 Gavrila Daniel -
9 Ghimis Iulia 9
10 Grusea Teodora 10
11 Huditean Isabela
12 Iancu Stefania 10
13 Ignat Andreea 9
14 Laba Andreea ?
15 Lazar Costina 10
16 Manole Elena 9
17 Munteanu Sabrina 8
18 Nan Alexandra 9
19 Neacsu Bogdan 10
20 Nosner Christian 9
21 Popovici Alexandru 9
22 Soiu Madalina 10
23 Sin Octavian 9
24 Stoichit Camelia 10
25 Thea Scurtu 10
26 Tipurita Ana Maria 10
27 Toma Maria 9
28 Tomescu Mara 9
29 Tiba Diana 10
30 Voicescu George 10
x86= include categoria procesoarelor care sunt compatibile cu primul procesor INTEL 8086, si care s-au dezvoltat de-a lungul anilor. Setul de instructiuni (Instruction Set Architecture) s-a marit odata cu dublarea/tiplarea numarului de biti si astfel procesoarele s-au numit ca arhitectura x86-16 biti, x86-32biti, x86-64biti
Pentru a afla familia din care face parte procesorul exista in Xindows WP programul utilitar msinfo32
Din punctul de vedere al unei instructiuni al microprocesorului acesta poate sa faca mai multe operatii low-level (exemplu scrie in memorie, citeste din memorie, compara etc ) si avem procesoare CISC (Complex Instruction Set Computing) sau dimpotriva pot face doar operatii elementare si atunci avem un tip de procesor RISC (Reduced Instruction Set Computing). Procesoarele RISC sunt mai rapide.
Programele scrise pentru setul de de instructiuni al procesorului se numesc limbaje de asamblare sau limbaje in cod masina. Utilitarul se numeste asamblor.
Sistemul I/O:
Teoretic, un sistem format numai din procesor si memorie poate functiona singur la infinit. Memoria contine instructiunile programului de executat si datele care trebuie prelucrate, iar procesorul prelucreaza datele pe baza instructiunilor citite din memorie. Motivul pentru care nu va exista niciodata un calculator cu aceasta structura minimala este simplu: activitatile realizate de un asemenea sistem ar fi inutile, pentru ca nimeni nu ar beneficia de rezultatele lor. Comunicarea cu exteriorul (si in principal cu utilizatorul) nu este deci o simpla optiune; in absenta acesteia, existenta calculatorului nu ar avea sens. Echipamentele care realizeaza, in diferite forme, aceasta comunicare se numesc dispozitive de intrare/iesire (I/O) sau periferice. Diversitatea remarcabila a acestor dispozitive reflecta de fapt varietatea sarcinilor pe care le poate indeplini un calculator.
Exista 3 categorii de periferice (interfete cu exteriorul): de intrare/INPUT (tastatura, mouse, etc), de iesire/OUTPUT (monitor, imprimanta, etc) de intrare iesire/INPUT-OUTPUT (HDD, CD, memoriile in general)
Comunicarea intre procesor si dispozitivele periferice ridica problema conectarii fizice. Perifericele fiind un numar atat de mare si atat de diferite intre ele, este necesar sa existe o standardizare a modului de conectare la procesor, implicit si a modului de comunicare. in practica, toate componentele calculatorului (procesorul, memoria, perifericele) sunt conectate intre ele prin intermediul placii de baza. De modul in care este realizata placa de baza depind tipurile de conexiune disponibile.
Un periferic se conecteaza la placa de baza (si indirect la procesor) prin intermediul unor conectori specializati, numiti porturi. Fiecare port respecta un anumit standard de conectare. Exista mai multe asemenea standarde, placile de baza putandu-le implementa pe toate sau numai o parte dintre ele.
Principalele standarde de conectare sunt:
- interfata paralela
- interfata seriala
- portul USB
- FireWire (IEEE 1394)
- ATA(IDE), SATA, SCSI
- ISA, PCI, AGP, PCIEXPRESS, PCMCIA
- BlueTooth
- IRDA (infrarosu)
Toate aceste exemple alcatuiesc magistrala externa a sistemului de calcul.
Interfata paralela (IEEE 1284):
Permite transmiterea catre periferic a cate unui octet de date intr-o operatie de transfer. Semnalele definite de acest standard sunt de 3 tipuri:
- liniile de date, care permit transmiterea octetului de date de la procesor catre periferic
- liniile de control, prin care procesorul transmite anumite comenzi catre periferic, permitand desfasurarea in bune conditii a transferului
- liniile de stare, prin care perifericul transmite procesorului informatii despre starea sa curenta
Interfata seriala (RS232)
Spre deosebire de portul paralel, in cazul portului serial exista o singura linie de date, deci se poate transmite un singur bit la un moment dat. Din acest motiv si datorita modului mai sofisticat de gestiune a comunicatiei, viteza interfetei seriale este sensibil mai mica decat cea a interfetei paralele. in schimb, portul serial a fost proiectat de la inceput pentru comunicatii bidirectionale.
Porturile seriale sunt folosite in general pentru conectarea unor periferice cum ar fi mouse-ul, modemul, precum si alte periferice relativ lente.
Porturile seriale sunt folosite si pentru conectarea a doua sisteme de calcul intr-o retea peer-to-peer. Cablul contine 3 fire si are lungimea mai mare de 3 metri ceea ce constituie un avantaj.
Alte avantaj al portului serial este posibilitatea de conectare a microcontroler-elor la sistemul de calcul.
Dezavantaje ale portului serial sunt viteza redusa de transfer, necesitatea unui algoritm de transmitere-receptie mai complex.
Comunicarea serie a datelor consta in transferul datelor intre doua echipamente sub forma bit dupa bit, deci pe o singura linie fizica. Treptele de viteze utilizate sunt 300, 600, 1200, 4800, 9600, 19200, 38400, 57600, 115200, mai rar 230400, 460800 bps, iar la calculatoarele mai noi - 14400, 28800, 33600 bps.
Memoria volatila
Memoria cu acces aleator (aceasta este traducerea expresiei engleze Random Access Memory, abreviat RAM)
Poate fi accesata aleator, oferind acces direct la orice locație sau adresa a ei, in orice ordine, chiar și la intamplare,
se implementeaza de obicei pe cipuri (circuite integrate) electronice rapide și fara parți in mișcare (nu pe dispozitive magnetice sau optice precum discurile dure sau CD-urile).
Timpul de acces la datele din astfel de memorii este de obicei intotdeauna același, nedepinzand de poziția adresei de memorie accesate (deci nu ca la benzile sau discurile magnetice, care necesita un timp variabil).
Cele mai multe implementari de RAM sunt volatile (datele stocate se pierd daca alimentarea cu energie electrica se intrerupe). Avantajul memoriei RAM fața de alte medii de stocare a datelor consta in viteza de acces extrem de mare, fiind de mii de ori mai mare decat de exemplu cea a unui un disc dur. Dar și prețul pe gigabyte este de circa 200 ori mai mare.
Memorii nevolatile
Memorie de tip RAM de tip Read-Only Memory (ROM) și memorii de tip flash (ex. stick-urile flash)
Există două tipuri principale de RAM:
- memorie statică, de tip Static RAM (sau SRAM)
- memorie dinamică, Dynamic RAM (sau DRAM),
Diferențele constau in stabilitatea informațiilor. Astfel, memoria statică păstrează datele pentru o perioadă de timp nelimitată, pană in momentul in care ea este rescrisă, asemănător memorării pe un mediu magnetic. in schimb, memoria dinamică necesită rescrierea periodică permanentă (refresh), la fiecare cateva fracțiuni de secundă, altfel informațiile fiind pierdute. Avantajele memoriei SRAM: utilitatea crescută datorită modului de funcționare și viteza foarte mare; dezavantaj: prețul mult peste DRAM.
Memoria de tip SRAM este folosită cel mai adesea ca memorie intermediară/cache (in procesoare de exemplu). DRAM-ul este utilizat in PC-urile actuale, in primul rand ca memorie principală ('de lucru').
Modele constructive
Memoriile se gasesc pe niste placute cu circuite integrate, numite module de memorie.
Modulul Single Inline Memory Module (SIMM-ul) pe 30 pini (piciorușe) - latime de banda 8 biti, procesoare 80286, 80386
Modulul SIMM pe 72 de pini - latime de banda 32 biti , procesoare 80486, pentium, pentium pro, cu cipuri DRAM
Modulul Dual Inline Memory Module (DIMM). Numărul de pini a fost de 168 sau de 184, in funcție de tip: SDRAM sau DDR SDRAM.
Hard Disk
Discul dur (sau fix; în engleză americană hard disc; foarte des întâlnită este şi scrierea originală engleză hard disk) este un dispozitiv electronic-mecanic pentru stocarea sau memorarea nevolatilă (permanentă) a datelor.
Stocarea datelor se face pe o suprafaţă magnetică dispusă pe platane rotunde metalice rigide (dure). În general discurile dure sunt utilizate ca suport de stocare extern principal pentru servere şi calculatoare personale, dar şi pentru anumite aparate electronice (playere şi recordere DVD, playere MP3). Astazi un disc dur obişnuit de 2 1/2 ţoli poate depăşi 1 teraoctet (TO) = 1 terabait (TB).
Discurile aşa-numite "optice", ca de exemplu cele de tip CD, DVD şi Blu-ray, folosesc pentru memorare procedee optice (nemagnetice), care asigură capacităţi de ordinul a până la 50 GB (gigabait) pe disc. Uneori însă se mai utilizează şi dischete având un singur platan magnetic flexibil, numite în engleză floppy disc; unitatea de scriere/citire corespunzătoare se numeşte Floppy Disc Drive (FDD). O astfel de dischetă stochează numai cel mult 2,88 MB.
17 octombrie 2011
Sistemul de operare este o colectie de programe folosite pentru gestionarea resurselor calculatorului si controlarea intregii lui activitati. El asigura legatura dintre utilizator si calculator, copiaza programele din fisierul executabil de pe disc in memoria interna, executa in ordine instructiunile din aceste programe si comunica rezultatele obtinute.
Sistemul computerizat poate fi: o staţie de lucru (workstation), un server, un PC, un notebook, un smartphone, un aparat de navigaţie rutieră, un e-book reader sau un alt sistem cu "inteligenţă" proprie. Sistemul de operare joacă şi rolul de gazdă pentru aplicaţiile care rulează pe echipamentul (hardware-ul) respectiv.
Exemple de sisteme de operare: iOS (Apple), Linux, AIX, HP-UX, Mac OS, Solaris, Ubuntu, UNIX, Windows etc
Sistemul de operare este format din doua componente: nucleu si interfata.
Nucleul contine toate programele necesare pentru gestionarea resurselor calculatorului si pentru controlarea activitatii echipamentelor si a programelor.
Interfata sistemului de operare defineste modul in care utilizatorul interactioneaza cu sistemul de operare. Ea asigura comunicarea dintre utilizator si calculator astfel: utilizatorul transmite comenzi calculatorului prin intermediul tastaturii sau mouse-ului, iar calculatorul transmite mesaje utilizatorului prin intermediul monitorului.
Sistemele de operare cele mai folosite sunt WINDOWS, UNIX. Alte sisteme de operare sunt MAC OS, etc.
Un sistem de operare trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii:
- sa controleze executia programelor (sa incarce programele in memoria interna, sa le lanseze in executie si sa incheie executia acestora);
- sa planifice, sa coordoneze si sa controleze executia mai multor programe dupa anumite criterii (timp de executie, prioritati etc.);
- sa aloce resursele necesare executarii programelor;
- sa efectueze operatiile de intrare/iesire;
- sa gestioneze sistemul de fisiere;
- sa se protejeze fata de utilizatori si sa asigure protectia programelor de aplicatii;
- sa detecteze si sa corecteze erorile care apar in procesul de prelucrare;
- sa sesizeze evenimentele deosebite care apar in timpul executiei si sa le trateze adecvat;
- sa asigure interfata cu utilizatorul, pentru a-i permite acestuia accesul pentru controlul programului, interventia in executia unor programe si examinarea starii sistemului;
Deoarece nucleul sistemului de operare contine programele necesare pentru gestionarea resurselor calculatorului, el trebuie sa fie in permanenta rezident in memoria interna. Dar memoria interna este volatila, continutul ei se pierde la intreruperea alimentarii. Din aceasta cauza, la inceputul fiecarei sesiuni de lucru cu calculatorul trebuie incarcat in memoria interna nucleul sistemului de operare.
Atunci cand se porneste calculatorul, un program numit preincarcator din memoria ROM initializeaza echipamentele periferice, identifica configuratia calculatorului si cauta un suport magnetic pe care sa existe un sistem de operare (OPERATIA SE NUMESTE BOOT-are). Daca gaseste, incarca in memoria interna programul numit incarcator care se gaseste la inceputul suportului si il lanseaza in executie. Acest program incarca la randul sau in memoria interna RAM nucleul sistemului de operare si il lanseaza in executie. Programele sistemului de operare vor incarca la randul lor in memoria RAM diverse programe utilitare sau programe de aplicatie si le vor lansa in executie.
Multiprogramarea reprezinta partajarea procesorului intre mai multe programe care sunt incarcate in acelasi timp in memorie. Din acest punct de vedere, exista doua tipuri de sisteme de operare: monotasking si multitasking. Sistemele de operare monotasking (care permit lucrul in monoprogramare) pot executa un singur program la un moment dat. (Ex: MS-DOS.) Sistemele de operare multitasking (care permit lucrul in multiprogramare) pot executa mai multe programe in acelasi timp. Aceste sisteme sunt mai avantajoase, deoarece permit folosirea optima a procesorului. (Ex: WINDOWS 95.)