Este, de fapt, surprinzător cât de utilă poate fi o bază de date, mai ales
atunci când poate fi folosită într-un site Web. Sunt foarte multe lucruri care
se pot face într-un astfel de caz, de la afişarea unor simple liste şi până
la producerea integrală a paginilor Web dintr-o bază de date. Câteva exemple
cu PHP şi MySQL, folosite împreună, sunt:
De ce am nevoie?
Sunt necesare trei componente pentru a putea rula scripturi PHP care să acceseze baze de date cu MySQL.
Aveti nevoie de trei lucruri pentru a rula scripturile PHP care acceseaza bazele de date MySQL. In primul rand aveti nevoie de un webserver. Acesta poate fi calculatorul vostru sau un web host. Orice software webserver poate lucra cu PHP si MySQL, dar cel mai bun este Apache, care este gratuit.
PHP deasemeni are nevoie sa fie instalat pe server. Daca nu este deja instalat, puteti sa il instalati (sau sa ii cereti web host-ului sa il instaleze). Poate fi descarcat de pe PHP.net si este gratuit. Daca nu sunteti sigur ca aveti instalat PHP, va voi arata cum puteti verifica mai tarziu.
Aveti nevoie bineinteles si de MySQL. Acesta este software-ul actual pentru baze de date. Puteti utiliza multe alte tipuri de baze de date (SQL, Oracle etc.).Comenzile utilizate aici lucreaza si cu bazele de date SQL. Puteti descarca gratuit MySQL de pe pagina MySQL. Daca nu sunteti siguri ca aveti instalat MySQL installed, am sa va arat cum sa verificati mai tarziu.
Daca nu puteti instala sau nu va permite web host-ul, puteti schimba web host-ul. Freedom2Surf este un web host gratuit (cu bannere) si suporta PHP si are instalat MySQL. HostRocket este un webhost excelent si va poate oferi 300MB de spatiu cu PHP, MySQL si poate incarca alte extrase cu mai putin de $10 pe luna.
Cum aflam daca PHP si MySQL sunt instalate
Există un test simplu, atât pentru PHP cât şi pentru MySQL:
Lansaţi - deschideţi un editor de texte şi scrieţi următoarele:
phpinfo();
?>
salvând fişierul cu un nume precum phpinfo.php
Gestiunea bazelor de date
Chiar dacă tot ce ţine de administrarea bazelor de date poate fi realizat prin scripturi PHP, instalarea pe server a pachetului PHPMyAdmin poate aduce un plus de confort. Este un excelent set de scripturi care asigură o interfaţă administrativă pentru bazele de date MySQL. Si mai este şi public-gratuit.
Cu el puteţi adăuga, elimina, edita, salva şi vizualiza
bazele de date, fiind deosebit de util pentru depanare.
Scopul acestui curs
Urmărim familiarizarea cursantului cu câteva din elementele de bază ale folosirii PHP împreună cu MySQL. Pentru asta vom urmări mereu un exemplu. Parcurgând cursul de faţă veţi învăţa cum să creaţi un program bazat pe Web pentru a contacta colaboratorii - o variantă de caiet de adrese. Acest program vă permite să memoraţi numele împreună cu adresa corespunzătoare, adresa e-mail şi numărul de telefon. Veţi putea să actualizaţi înregistrările, să căutaţi în baza de date. Existând si opţiunea de a trimite un mesaj email la toţi cei din baza de date (reţineţi însă: acest sistem nu va fi folosit pentru expedierea unor mesaje nesolicitate).
După realizarea acestui sistem veţi fi, cu siguranţă, în măsură să creaţi aproape orice tip de bază de date pe Web.
Procesul de instalare a unei baze de date MySQL diferă de la o platformă la alta. In esenţă este vorba peste tot de un nume al bazei de date, un nume de utilizator (cont) şi o parolă. Aceste informaţii sunt cerute pentru conectarea la baza de date.
Dacă aveţi pachetul PHPMyAdmin (sau un program similar) instalat, atunci puteţi să intraţi acolo şi să vă conectaţi introducând contul (numele de utilizator) şi parola. Dacă nu aveţi aşa ceva, atunci trebuie să faceţi întreaga administrare a bazelor de date folosind script-uri PHP (şi o puteţi face).
Mai înainte de orice altceva cu baza de date, trebuie să vă creaţi o tabelă. O tabelă este o secţiune a bazei de date pentru memorarea unor informaţii structurate (legate). Intr-o tabelă vom defini diferite câmpuri care vor fi folosite în acea tabelă. Din cauza acestei construcţii, aproape toate centrele cu baze de date trebuie să fie satisfăcute folosind doar o bază de date.
Crearea unei tabele în PHPMyAdmin este simplă, scrieţi numele, selectaţi numărul de câmpuri şi &Quot;apăsaţi" butonul (click). Ajungeţi atunci la un ecran setup în care trebuie să creaţi câmpurile pentru baza de date. Dacă folosiţi un script PHP pentru a crea propria bază de date, iar completa creere şi iniţializarea vor fi făcute îtr-o singură comandă.
Există o largă varietate de câmpuri şi de atribute disponibile în MySQL şi vom discuta doar câteva din ele:
| Tipul câmpului | Descriere |
| TINYINT | Număr Intreg mic |
| SMALLINT | Număr Intreg mic |
| MEDIUMINT | Număr Intreg |
| INT | Număr Intreg |
| VARCHAR | Text (maximum 256 caractere) |
| TEXT | Text |
Acestea sunt doar câteva dintre câmpurile disponibile. O căutare pe Internet ne poate furniza lista cu toate tipurile de câmpuri permise.
Baza de date de contact va conţine toate informaţiile de contact ale cunoscuţilor introduşi în tabel. Iar informaţiile vor putea fi editate şi consulate în internet. Următoarele câmpuri vor fi folosite în baza de date:
| Nume | Tipul | Lungimea | Descrierea |
|---|---|---|---|
| id | INT | 6 | Un identificator unic pentru fiecare înregistrare |
| Nume | VARCHAR | 15 | Numele de familie al persoanei |
| prenume | VARCHAR | 15 | Numele de botez al persoanei |
| telefon | VARCHAR | 20 | Numărul de telefon |
| mobil | VARCHAR | 20 | Numărul de telefon mobil |
| fax | VARCHAR | 20 | Numărul de fax |
| VARCHAR | 30 | Adresa e-mail | |
| web | VARCHAR | 30 | Pagina Web personală |
Poate vă miraţi că am folosit un tip de câmp VARCHAR pentru coloana mumăr_telefon/fax, chiar dacă acestea sunt formate din cifre. Chiar dacă am putea folosi tipul INT, este preferabil să folosim VARCHAR pentru că astfel vor fi permise spaţii şi cratime, precum şi porţiuni de text, la fel ca numerele scrise ca text (exemplu 1800-COMPANY) şi cum nu vom iniţia apeluri telefonice de pe Web, totul e în ordine.
Există încă ceva de care trebuie să avem grije în această bază de date. Câmpul id va fi pus ca PRIMARY, INDEX, UNIQUE şi iniţializat ca auto_increment (poziţie ce apare în Extra în PHPMyAdmin). Raţiunea pentru asta este că acesta va fi câmpul identificator (primar sau index) şi deci trebuie să fie unic. Definirea sa ca auto increment înseamnă că la adăugarea fiecărei înregistrări, câtă vreme nu specificăm acolo un id, acesta va primi ca valoare următorul număr.
Dacă folosim PHPMyAdmin sau un program de management, putem crea o tabelă numită contacte.
Pe parcursul precedentelor lecţii am văzut ce vrem să învăţăm în acest curs şi am văzut cum putem crea o bază de date pe care s-o folosim în acest curs. In această lecţie vom vedea cum introducem anumite informaţii în baza noastră de date astfel încât să devină cât mai utilă.
Primul lucru care trebuie făcut, mai înainte de a putea face ceva, este conectare la baza de date MySQL. Acesta este un pas foarte important, pentru că, dacă nu suntem conectaţi, comenzile către baza de date vor eşua.
Practic, pentru a folosi o bază de date trebuie să precizăm numele de utilizator
(username), parola (password) şi numele bazei de date :
$username="nume_utilizator";
$password="parola";
$database="numele_bazei_de_date";
Desigur, aici s-ar putea discuta dacă nu-i riscant să păstrăm parola
într-un fişier. Nu trebuie să vă alarmaţi, însă, deoarece
sursa PHP este prelucrată de server înainte de a fi trimisă navigatorului,
astfel încacirc;t este imposibil pentru orice utilizator să vadă scriptul.
Mai apoi, avem nevoie de o comandă care să lanseze conexiunea la baza de date:
mysql_connect(localhost,$username,$password);
Această linie spune PHP-ului să se conecteze la serverul de baze de date MySQL la
'localhost' (localhost se numeşte serverul pe care rulează PHP-ul.
In afara cazului în care gazda Web indică altceva, vom folosi localhost)
folosind numele de cont memorat în $username şi parola din $password.
Mai înainte de a discuta cum lucrăm cu baza de date, vom vedea încă o comandă:
mysql_close();
Aceasta este o comandă foarte importantă care închide conexiunea cu serverul de baze de date.
Scriptul va rula încă, dacă nu includem această comandă, iar prea multe
conexiuni MySQL deschise pot cauza probleme serverului web. Este un obicei bun să includem
comanda de închidere de mai sus după ce am introdus toate comenzile către baza de date,
pentru a menţine platforma în bună stare.
După ce ne-am conectat la severul de baze de date, trebie să selectăm baza de date
pe care vrem s-o folosim. Trebuie să fie o bază de date la care avem acces, cu
respectivul nume de utilizator. Se foloseşte următoarea comandă:
@mysql_select_db($database) or die( "Baza de date nu poate fi selectata");
Aceasta spune PHP-ului să selecteze baza de date specificată în variabila
$database (pe care am definit-o mai înainte). Dacă conexiunea nu se poate realiza
procesul (execuţia script-ului) se opreşte afişând textul:
Baza de date nu poate fi selectata
Această parte suplimentară 'or die' este bună pentru ieşire,
chiar dacă nu asigură decât un minim control al erorii.
După conectarea la server şi selecţia bazei de date dorite, putem începe execuţia comenzilor pe server.
Există două moduri de a executa o comandă. Prima revine pur şi simplu la introducerea comenzii în PHP. Asta merge atunci când nu apar rezultate ca urmare a execuţiei comenzii.
Cea de a doua variantă este să definim comanda ca o variabilă. Asta va atribui variabilei rezultatele operaţiei.
In această lecţie vom folosi prima cale, deoarece nu aşteptăm răspuns
de la baze de date. Comanda va arăta cam aşa:
mysql_query($query);
Folosirea acestei forme a comenzii este utilă pentru că repetăm pur şi simplu
aceiaşi comandă iarăşi şi iarăşi fără a fi nevoie să
memorăm altele. Tot ce avem de făcut este să schimbăm variabila.
Acum ne vom întoarce la baza de date cu adrese de contact, pe care am creat-o în
lecţia anterioară. Pentru a introduce primele informaţii în baza de date:
Nume: Ionescu
Prenume: Gheorghe
Telefon: 021 3456789
Mobil: 0724 334455
Fax: 0264 567891
E-mail: ionescughe@personal.ro
Web: http://www.cinestie.inext.ro
Toate acestea vor fi introduse cu o singură comandă:
$query = "INSERT INTO contacts VALUES ('','Ionescu','Gheorghe','021
3456789','0724 334455','0264
567891','ionescughe@personal.ro','http://www.cinestie.inext.ro')";
Pare puţin cam confuz la prima vedere. Să lămurim puţin lucrurile.
Ma întâi, apare variabila $query căreia îi atribuim o comandă (vezi
paragraful precedent). Următoarea parte, adică:
INSERT INTO contacts VALUES
este destul de uşor de înţeles. Ea spune PHP-ului să insereze în tabel
numită contacts valorile care urmează (scrise între paranteze).
Până acum, am creat o bază de date şi am încărcat în ea informaţii. In această lecţie vom vedea cum se realizează o pagină de intrare pentru această bază de date, şi cum se afişează conţinutul acesteia.
Introducerea datelor din paginile HTML este aproape identică cu inserarea lor din script-uri PHP. Avantajul constă, însă, în faptul că nu apare nevoia schimbării script-ului pentru fiecare câmp de introdus. In plus, putem permite "vizitatorilor" să introducă direct datele lor.
Iată mai jos cum arată o pagină HTML cu celule text pentru introducerea detaliilor
corespunzătoare:
<form action="insert.php" method="post">
Nume Familie: <input type="text" name="nume"><br>
Prenume: <input type="text" name="prenume"><br>
Telefon: <input type="text" name="telefon"><br>
Mobil: <input type="text" name="mobil"><br>
Fax: <input type="text" name="fax"><br>
E-mail: <input type="text" name="email"><br>
Web: <input type="text" name="web"><br>
<input type="Submit">
</form>
Această pagină poate fi, desigur, formatată şi pot apare diferite schimbări - variante.
Este doar un formular de pornire, ilustrativ. Va trebui însă editat script-ul din
lecţia precedentă, pentru ca, în locul introducerii informaţiilor direct din script în
baza de date, să fie folosite variabilele:
<?
$username="username";
$password="password";
$database="baza_mea_de_date";
mysql_connect(localhost,$username,$password);
@mysql_select_db($database) or die( "Baza de date nu poate fi selectata");
$query = "INSERT INTO contacts VALUES ('','$nume','$prenume','$telefon','$mobil','$fax','$email','$web')";
mysql_query($query);
mysql_close();
?>
Acest script trebuie salvat ca fişier cu numele insert.php, astfel ca să poată fi apelat de formularul HTML. Treaba va merge întrucât, în loc ca datele să fie introduse local, ele se introduc în formular şi sunt memorate în variabilele care apar precizate acolo şi care sunt transmise apoi PHP-ului.
Putem să adăugăm script-ului un mesaj care să confirme preluarea datelor. Asta face parte din 'oferta' de bază a PHP şi rămâne ca exerciţiu.
Acum avem în baza de date cel puţ'in o înregistrare, dacă nu mai multe. Se pune problema cum vizualizăm, cum scoatem aceste date folosind PHP. Cunoaşterea elementelor de programare din PHP este necesară, recomandabilă fiind parcurgerea Mini-cursului de PHP înaintea acestuia.
Prima comandă la care vom apela este comanda SELECT din SQL, folosită într-o cerere MySQL în forma:
SELECT * FROM contacts
Aceasta este o comandă de bază din MySQL, care va spune script-ului să selecteze
toate înregistrările din tabela contacts. Dar, de data aceasta, comanda furnizează un rezultat,
ea va trebui executată atribuin rezultatele unei variabile:
$query="SELECT * FROM contacts";
$rezultat=mysql_query($query);
In acest caz, întregul conţinut al bazei de date va fi atribuit variabilei cu numele
$rezultat (care va fi deci o matrice, un tablou). Mai înainte de a putea scoate aceste date
va trebui să le extragem ca variabile simple, separate. Pentru asta trebuie să ştim câte înregistrări
avem în tabelă (deci şi în variabila $rezultat ).
Avem o comandă specială în MySQL pentru calculul numărului de linii din tabelă. Este importantă pentru
că în baza de date se fac uzual numeroase actualizări, completări, ştergeri.
$num=mysql_numrows($rezultat);
Astfel, variabila $num va căpăta ca valoare numărul de linii din $rezultat
(adică tocmai din baza de date). Acest număr va putea fi folosit în continuare pentru ciclul în care se vor
analiza şi desface în variable separate câmpurile fiecărei linii.
Avem de scris un ciclu pentru a selecta din tabel (din rezultat) linie cu linie....
Definim un indice, o variabilă $i care va parcurge (cu incrementare) valorile de la 1 la $num .
$i=0;
while ($i < $num) {
OPERATIILE ASUPRA LINIEI
++$i;
}
Acesta este un ciclu tipic în PHP şi va executa ansamblul numit OPERATIILE ASUPRA LINIEI de exact $num ori, adică de atâtea ori cât trebuie. La fiecare reluare $i fiind mărit cu o unitate. Astfel $i poate fi folosit şi pentru a preciza numărul liniei care se prelucrează.
In partea pe care am numit-o OPERATIILE ASUPRA LINIEI trebuie să separăm fiecare câmp din linia -
înregistrare asociindu-l unei variabile. Folosim pentru asta următoarea secvenţă:
$variable=mysql_result($rezultat,$i,"numele_campului");
Astfel, pentru a extrage fiecare componentă din baza noastră de date, vom folosi următoarele instrucţiuni:
$nume=mysql_result($result,$i,"nume");
$prenume=mysql_result($result,$i,"prenume");
$telefon=mysql_result($result,$i,"telefon");
$mobil=mysql_result($result,$i,"mobil");
$fax=mysql_result($result,$i,"fax");
$email=mysql_result($result,$i,"email");
$web=mysql_result($result,$i,"web");
Nu ne-am ocupat aici de câmpul ID (deşi o puteam face) pentru că nu ne este necesar la afişare datelor.
Acum putem scrie script-ul complet pentru scoaterea datelor. In acest script datele nu sunt formatate, adică vor fi
afişate toate cu acelaşi font, predefinit.
<?
$username="username";
$password="password";
$database="baza_noastra_de_date";
mysql_connect(localhost,$username,$password);
@mysql_select_db($database) or die( "Baza de date nu poate fi selectata");
$query="SELECT * FROM contacts";
$rezultat=mysql_query($query);
$num=mysql_numrows($rezultat);
mysql_close();
echo "<b><center>Database Output</center></b><br><br>";
$i=0;
while ($i < $num) {
$nume=mysql_result($rezultat,$i,"nume");
$prenume=mysql_result($result,$i,"prenume");
$telefon=mysql_result($result,$i,"telefon");
$mobil=mysql_result($result,$i,"mobil");
$fax=mysql_result($result,$i,"fax");
$email=mysql_result($result,$i,"email");
$web=mysql_result($result,$i,"web");
echo "<b>$nume $prenume</b><br>Telefon:
$telefon<br>Mobil: $mobil<br>Fax: $fax<br>E-mail:
$email<br>Web: $web<br><hr><br>";
++$i;
}
?>
Până acum am văzut cum creem o bază de date - tabelele din care este formată, cum inserăm informaţiile şi cum afişăm datele din baza de date. In această lecţie vom vedea mai multe moduri de a afişa - scoate date din baza de date.
In ultima parte a lecţiei precedente am scos o listă cu toate persoanele înregistrate în baza de date. De fapt am ajuns să avem definite variabilele care permit scoaterea sau afişarea, încheind cu o comandă destul de simplă de afişare (echo) fără a o explica. Desigur, datele din tabel ar trebui prezentate pe ecran tot în forma unui tabel. Iar asta nu-i prea complicat. In fond dacă ştim cum să afişăm (scoatem) fiecare variabilă în parte, atunci tot restul privind formatarea, organizarea ca tabel, etc., este doar legat de cunoaşterea HTML.
Tot ce avem de făcut deci este să folosim PHP pentru scoaterile HTML incluzând
variabilele în zonele corecte. Cel mai simplu este să închidem tagul PHP şi să introducem liniile normale din HTML.
Oridecâte ori ajungem la o variabilă o vom include folosind o secvenţă de forma:
<? echo "$numele_variabilei"; ?>
Putem atunci să folosim un ciclu PHP pentru a repeta o secvenţă
de cod ca cea de mai sus, la includerea variabilelor într-un tablou.
Spre exemplu, folosind secvenţa de cod din lecţia precedentă cu ciclul
corespunzător, putem formata scoaterile pentru ca să apară într-o
tabelă mare:
<table border="0" cellspacing="2" cellpadding="2">
<tr>
<th><font face="Arial, Helvetica, sans-serif">Nume</font></th>
<th><font face="Arial, Helvetica, sans-serif">Telefon</font></th>
<th><font face="Arial, Helvetica, sans-serif">Mobil</font></th>
<th><font face="Arial, Helvetica, sans-serif">Fax</font></th>
<th><font face="Arial, Helvetica, sans-serif">E-mail</font></th>
<th><font face="Arial, Helvetica, sans-serif">Website</font></th>
</tr>
$i=0;
while ($i < $num) {
$nume=mysql_result($rezultat,$i,"nume");
$prenume=mysql_result($result,$i,"prenume");
$telefon=mysql_result($result,$i,"telefon");
$mobil=mysql_result($result,$i,"mobil");
$fax=mysql_result($result,$i,"fax");
$email=mysql_result($result,$i,"email");
$web=mysql_result($result,$i,"web");
?>
<tr>
<td><font face="Arial, Helvetica, sans-serif"><? echo "$nume $prenume"; ?></font></td>
<td><font face="Arial, Helvetica, sans-serif"><? echo "$telefon"; ?></font></td>
<td><font face="Arial, Helvetica, sans-serif"><? echo "$mobil"; ?></font></td>
<td><font face="Arial, Helvetica, sans-serif"><? echo "$fax"; ?></font></td>
<td><font face="Arial, Helvetica, sans-serif"><a
href="mailto:<? echo "$email";
?>">E-mail</a></font></td>
<td><font face="Arial, Helvetica, sans-serif"><a
href="<? echo "$web";
?>">Website</a></font></td>
</tr>
<?
++$i;
}
echo "</table>";
Această secvenţă va afişa antetul tabelului, apoi va adăuga o linie suplimentară
pentru fiecare înregistrare din baza de date, formatând datele la scoatere.
Dacă sunteţi deja familiarizaţi cu PHP şi HTML, atunci lucrurile sunt probabil destul de clare - de uşor de înţeles.
O să explicăm doar una din liniile din tabel, spre exemplu:
<a href="mailto:<? echo "$email"; ?>">E-mail</a>
care construieşte o legătură email la adresa transmisă de variabila $email .
Asta arată una dintre calităţile importante şi utile ale folosirii PHP
pentru includerea datelor MySQL . Adică prin astfel de scoateri putem face paginile Web dinamice.
La fel cu afişarea întregii baze de date, PHP poate fi folosit pentru a selecta date
individuale, doar anumite înregistrări, sau înregistrările care verifică
anumite criterii. Pentru asta trebuie să folosim o variaţiune a cererii SELECT .
Pentru afişarea întregii tabele am folosit cererea:
SELECT * FROM contacts
Dacă vrem însă să selectăm doar pe acele persoane care au prenumele
'Mihai' vom folosi o cerere de forma:
SELECT * FROM contacts WHERE prenume='mihai'
Ca şi la alte cereri - comenzi SQL, avem de fapt propoziţii foarte
apropiate de formularea curentă din limba engleză. Intr-un mod
asemănător vom putea selecta înregistrările pe baza oricărui câmp din
baza de date. Dar se poate selecta o înregistrare folosind mai multe
câmpuri, adăugând în formularea cererii clauza:
field='value'
Fără a intra în prea multe detalii, vom mai spune că putem folosi
variabilele pentru a transmite criteriul dorit pentru selecţie. Spre
exemplu, dacă dintr-un formular de căutare primim a variabilă numită
$nume_cautat putem imagina următoarea secvenţă:
$query="SELECT * FROM contacts WHERE nume='$nume_cautat'";
$result=mysql_query($query);
Reţineţi că la sfârşitul primei linii avem un ' urmat de " , înainte de ; .
In ultimele două lecţii am văzut cum extragem date din baza de date şi cum le afişăm pe ecran. Acum vom ajunge la aspectele finale ale afişării datelor, prin selectarea elementelor dorite şi controlul erorilor (stoparea mesajelor de eroare) atunci când scoatem date.
Prin scoaterea tuturor informaţiilor dintr-o bază de date, este puţin probabil să
ajungem la situaţia când nu mai sunt date. Dar dacă am permis ajustări şi,
ştergeri şi actualizări ale înregistrărilor, atunci se prea poate
să ajungem la o eroare. Din fericire, cu PHP şi MySQL, avem un mod simplu de a evita o
astfel de situaţie folosind:
$num=mysql_numrows($rezultat);
unde $rezultat conţine rezultatul unei cereri - interogări a bazei de date (
precum selectarea tuturor înregistrărilor). Aşa cum am discutat mai sus,
aceasta va atribui variabilei $num numărul de linii din rezultat (care s-a utilizat
într-un ciclu, în lecţia a 4-a). Putem insera în ciclu o comandă
de captare/tratare a erorilor folosind o instrucţiune IF :
if ($num==0) {
echo "Baza de date nu conţine nici o înregistrare";
} else {
Output Loop
}
Putem dezvolta ramura asta făcând-o mai prietenoasă. Spre exemplu, oferind o legătură la pagina Add Data, de introducere de informaţii în baza de date, atunci când ea este vidă.
Nu numai că putem scoate datele în funcţie de conţinutul unui câmp, dar putem ordona aceste date pe baza unei reguli aplicată conţinutului unei coloane (spre exemplu aranjând utilizatorii în ordine alfabetică). In mod normal, afişarea în urma unei interogări se face în ordinea stabilită de identificatorul ID, pornind de la 1 în sus. Putem însă alege modul de ordonare (sortarea) după oricare coloană din tabel.
Spre exemplu, o ordonare utilă ar putea fi după numele de botez. Asta însemnând
în ordine ascendentă (crescătoare, de la A la Z şi de la 1 la 10...).
Pentru a obţine un astfel de rezultat folosim următoarea cerere:
SELECT * FROM contacts ORDER BY prenume ASC
Putem folosi, desigur şi ordonarea descendentă, specificând DESC în locul lui ASC .
Valoarea care i se atribuie (ca mai sus) variabilei $num este foarte importantă, nu numai pentru cicluri şi captarea erorilor. Un exemplu poate fi scoaterea doar a ultimelor 5 înregistrări adăugate bazei de date. Mai întâi, avem ordonarea naturală, stabilită de ID, (ultima înregistrare având valoarea maximă a ID), dar vom alege ordinea descendentă.
Astfel vom avea înregistrările începând cu cea mai recentă şi terminând cu cea mai veche. Mai trebuie doar să numărăm, afişând doar primele 5.
Desigur, înainte de a începe ciclul de cinci, trebuie să ne asigurăm că $num este
mai mare decât 5 . Avem deci o secvenţă de forma:
if ($num<5) {
$to=$num;
}else{
$to=5;
}
$i=0;
while ($i < $to) {
SECVENTA DE COMENZI mysql PENTRU SCOATERE
Cu alte cuvinte, dacă avem mai mult de cinci linii în tabel atunci ciclul se va face de la 0 la 5. In
caz contrar, dacă sunt mai puţin de 5 linii, ciclul va parcurge exact numărul respectiv de linii.
Atunci când, în primele lecţii am creat baza de date (cartea de adrese), am inclus un câmp numeric numit id. Pe care l-am stabilit ca auto_increment şi i-am dat rolul de câmp primar. Am discutat cum acesta are rolul de identificator unic pentru fiecare înregistrare din baza de date. Acum facem un pas înainte, folosind acest câmp pentru a selecta anumite înregistrări din baza de date.
Iată cum putem selecta înregistrări din baza de date folosind conţinutul
unui câmp particular:
SELECT * FROM contacts WHERE field='value'
Atunci, folosind unicitatea câmpului ID putem selecta orice înregistrare din baza de date, folosind:
SELECT * FROM contacts WHERE id='$id'
unde $id este o variabilă conţinând numărul unei înregistrări.
Spre exemplu, dacă dorim să avem o pagină Web generată dinamic dintr-o bază de date
cu un singur script PHP, putem scrie script-ul ca să includă pagini Web distincte ca
înregistrări ale bazei de date. Atunci, folosind câmpul id, putem selecta fiecare
pagină individuală plasând-o la soatere. Putem chiar folosi chiar URL-ul paginii
pentru a specifica înregistrarea dorită
http://www.centrul_propriu.ro/stiri/items.php?item=5476
Iar script-ul PHP să caute înregistrarea care are numărul de ordine (id-ul)
care corespunde valorii variabilei $item, care în acest caz este 5476
Folosind această metodă de alegere a înregistrării folosind URL-ul, înregistrarea poate fi extinsă prin generarea dinamică a URL-ului. Pare cam complicat. Vom vedea cum realizăm o pagină de aducere la zi a bazei de date cu adresele. Cu ideea ca utilizatorul să-şi poată modifica propriile detalii din înregistrare.
Pentru asta, vom include o nouă coloană cuprinzând o legătură Update .
Această legătură conducând la o pagină care să permită
utilizatorului să actualizeze înregistrarea. Pentru a selecta înregistrarea din
acea pagină vom pune:
?id=$id
Căpătând identificatorul id al înregistrării, secvenţa aceasta va
crea o legătură la fiecare din înregistrări.
Am văzut în lecţia anterioară cum creem o legătură pentru fiecare înregistrare pentru a ne poziţiona în scriptul de actualizare. Prin folosirea variabilei $id , legăturile respective pot transmite valoarea corecta a identificatorului ID către script, astfel ca acesta să poată actualiza baza de date. Vom realiza deci un script de actualizare, care va avea două părţi:
Prima parte a script-ului de actualizare foloseşte procedeul de selecţie a unei singure înregistrări, aşa cum l-am scris în lecţia precedentă, adăugând doar câteva elemente HTML pentru a-l face mai util. Mai întâi, ne connectăm la baza de date şi selectăm înregistrarea potrivită.
$id=$_GET['id'];
$username="nume_utilizator";
$password="parola";
$database="baza_de_date";
mysql_connect(localhost,$username,$password);
$query=" SELECT * FROM contacts WHERE id='$id'";
$result=mysql_query($query);
$num=mysql_numrows($rezultat);
mysql_close();
$i=0;
while ($i < $num) {
$nume=mysql_result($rezultat,$i,"nume");
$prenume=mysql_result($rezultat,$i,"prenume");
$telefon=mysql_result($rezultat,$i,"telefon");
$mobil=mysql_result($rezultat,$i,"mobil");
$fax=mysql_result($rezultat,$i,"fax");
$email=mysql_result($rezultat,$i,"email");
$web=mysql_result($rezultat,$i,"web");
Zona de cod suplimentar
++$i;
}
Unde 'Zona de cod suplimentar' marchează porţiunea din script unde vor apare comenzile de actualizare. Adică formatarea HTML pentru scoatere:
<form action="updated.php" method="post">
<input type="hidden" name="ud_id" value="<? echo "$id"; ?>">
Numele de Familie: <input type="text" value="ud_first" value="<? echo "$nume"?>"><br>
Numele de Botez: <input type="text" value="ud_last" value="<? echo "$prenume"?>"><br>
Numărul de Telefon: <input type="text" value="ud_phone" value="<? echo "$telefon"?>"><br>
Numărul de Mobil: <input type="text" value="ud_mobile" value="<? echo "$mobil"?>"><br>
Numărul de Fax: <input type="text" value="ud_fax" value="<? echo "$fax"?>"><br>
Adresa E-mail: <input type="text" value="ud_email" value="<? echo "$email"?>"><br>
Adresa Web: <input type="text" value="ud_web" value="<? echo "$web"?>"><br>
<input type="Submit" value="Update">
</form>
Aşa cum se poate vedea, această secvenţă construieşte (scoate) un formular standard, dar în locul zonelor goale, aşa cum apăreau în formularul pentru introducerea datelor, de data asta avem conţinutul câmpului respectiv din înregistrarea în cauză (care-i de actualizat). Asta îl face mai adaptat scopului, mai comod de folosit.
Tot ce mai avem de făcut este actualizarea efectivă a bazei de date. Asta este o operaţie simplă care implică o nouă cerere pentru baza de date:
$query = "UPDATE contacts SET nume = '$ud_first',prenume = '$ud_last',telefon = '$ud_phone',mobil = '$ud_mobile',fax = '$ud_fax',email = '$ud_email',web = '$ud_web' WHERE id = '$ud_id'";
Această cerere spune sistemului de gestiune de baze de date să actualizeze tabela contacts în acele linii în care ID coincide cu valoarea din $ud_id (care, aşa cum se poate vedea din formularul anterior, a primit valoarea id a înregistrării pe care o actualizăm), modificând următoarele câmpuri cu valorile specificate (care au fost introduse cu ajutorul formularului).
Această cerere poate fi înglobată într-un script simplu:
$ud_id=$_POST['ud_id'];
$ud_first=$_POST['ud_first'];
$ud_last=$_POST['ud_last'];
$ud_phone=$_POST['ud_phone'];
$ud_mobile=$_POST['ud_mobile'];
$ud_fax=$_POST['ud_fax'];
$ud_email=$_POST['ud_email'];
$ud_web=$_POST['ud_web'];
$username="nume_utilizator";
$password="parola";
$database="baza_de_date";
mysql_connect(localhost,$username,$password);
$query="UPDATE contacts WHERE id='$ud_id' SET first='$ud_first'
last='$ud_last' phone='$ud_phone' mobile='$ud_mobile' fax='$ud_fax'
email='$ud_email' web='$ud_web'";
mysql_query($query);
echo "Actualizarea s-a făcut";
mysql_close();
Asta va actualiza baza de date transmiţând şi o confirmare utilizatorului.
Ultima parte a acestei lecţii priveşte modul cum ştergem o înregistrare dim baza de date. Ca şi cu pagina de actualizare, vom construi o pagină pentru a şterge una sau mai multe linii din baza de date. Trebuie să-i transmitem poziţia (ID-ul) înregistrării, printr-un URL, spre exemplu:
delete.php?id=9
Scriptul care va face asta, numit delete.php, este aproape identic cu cel
de actualizare a bazei de date, cu excepţia comenzii MySQL (modului în
care este construită cererea). In locul comenzii SQL UPDATE , vom
folosi:
DELETE FROM contacts WHERE id='$id'
La acest punct este momentul să menţionăm şi un alt mod de folosire a ciclurilor cu o bază de date. Putem folosi un ciclu pentru a executa un şir de cereri. Spre exemplu, dacă trebuie să schimbăm - extragem toate înregistrările dintr-o bază de date în care apare ca prenume Serban pentru a realiza un Website www.serban.ro:
Partea Standard de Conectare la Baza de Date
$query=" SELECT * FROM contacts WHERE prenume='Serban'";
$rezultat=mysql_query($query);
$num=mysql_numrows($rezultat);
$i=0;
while ($i < $num) {
$id=mysql_result($rezultat,$i,"id");
$query1="UPDATE contacts SET web='http://www.serban.ro' WHERE id='$id'";
mysql_query($query);
++$i;
}
mysql_close();
Atunci când construim un script complex folosind bazele de date, apare des secvenţa de
conectare la baza de date. De aceea, pentru a simplifica lucrurile, se poate fie să
creem un fişier cu numele de utilizator şi parola sau chiar un fişier de conectare.
Spre exemplu, un fişier "username/password" poate fi construit cu numele:
dbinfo.inc.php
cuprinzând în el:
<?
$username="numele_de_utilizator_al_bazei_de_date";
$password="parola";
$database="nume_baza_de_date";
?>
In care precizăm datele concrete potrivite (numele_de_utilizator_al_bazei_de_date, parola, nume_baza_de_date). Atunci în fişierele php vom folosi, chiar la început, următoarea secvenţă, care va include scriptul de mai sus:
include("dbinfo.inc.php");
sau, atunci când acesta se află în alt director:
include("/[traseul complet]/dbinfo.inc.php");
Atunci, vom putea folosi în continuare variabilele $username, $password şi $database în script-ul nostru, fără a avea nevoie să le definim de fiecare dată. De asemeni, dacă vom modifica cândva aceste informaţii, spre exemplu trecând pe alt server web, tot ce va fi de schimbat va fi în acest unic fişier.
Aceeaşi schemă o putem folosi pentru conectarea la baza de date, plasând şi comanda de conectare în fişier. Atunci va trebui, însă, să ne asigurăm de închiderea conexiunii, pentru a nu avea probleme cu serverul MySQL.
Se poate realiza şi o căutare limitată în baza de date folosind funcţia specială din MySQL. Adică prin folosirea funcţiei LIKE , în forma:
SELECT * FROM nume_tabela WHERE nume_camp LIKE '%$string%'
Asta însemnă că LIKE va spune bazei de date să folosească
posibilităţile proprii de căutare.
Semnele % au semnificaţia că orice alte date pot să apară
în poziţia lor şi variabila $string va conţine cererea de căutare.
Adică putem avea acolo un cuvânt, sau un număr, spre exemplu:
LIKE '%pian%'
ceea ce va conduce la scoaterea liniilor care includ cuvântul pian
în câmpul specificat.
Similar, putem renunţa la unul din semnele % astfel ca să precizăm poziţia şirului de caractere:
LIKE 'pian%'
Astfel vom putea selecta doar liniile în care câmpul specificat
începe cu prefixul pian, caz în care, spre exemplu, expresia următoare va fi evitată:
Un pian se află pe scenă.
Pe parcursul acestui mini-curs am prezentat diferite porţiuni de cod ale script-ului pentru construcţia bazei de date contacts. Puteţi descărca script-ul complet ca un fişier comprimat zip, pentru a examina întreaga aplicaţie (vezi legăturile).
Create a free website at Webs.com