Nume oficial : Tara Soarelui Rasare
Situare: In Asia de Est(Extremul Orient)
Capitala : Tokyo ( 7.967.000; 11.830.000 loc)
Suprafata : 377.819 km patrati.
Populatie : 126.549.000 loc.(334,9 loc/km patrat)
Diviziuni administrative : 44 prefecturi, 2 prefecturi urbane (Kyoto si Osaka) si o metropola (Tokyo).
Sarbatoare nationala : 23 Decembrie (Ziua de nastere a Imparatului)
Moneda: 1 Yen =Sen * PIB/loc.: 23.400 $.
Pe la mijlocul secolului XIX, Japonia se gasea obligata sa puna capat izolarii pe care si-o impusese, si s-a adaptat usor la lumea industriala moderna. Insa dupa ce a devenit o mare putere, Japonia a recurs la un militarism agresiv, care s-a sfarsit dezastruos.
Condusa de "oameni puternici" militari, shogunii, Japonia a fost izolata de restul lumii pana la mijlocul secolului XIX. Puterile straine au incercat in multe randuri sa patrunda in Japonia, dar zadarnic. SUA, dornicasa-si asigure accesul in porturile japoneze, pentru a-si putea realimenta navele comerciale si celel pescaresti, a decis sa intreprinda actiuni si mai puternice in acest scop.
In 1853, un grup de nave de razboi americane, condus de comandantul Matthew Perry, a ajuns in Japonia cu o scrisoare din partea presedintelui, prin care cerea "prietenie" si comert. In anul urmator, Perry a revenit in Japonia dupa raspuns si, desi nu a fost amenintat, Shogunul a considerat intelept sa accepte cererea americanilor. Alte mari puteri europene au urmat rapid exemplul SUA, iar deschiderea Japoniei catre comertul international nu a mai avut cale de intoarcere.
Japonezii aveau insa pareri diferite in privire la aceasta problema, urmand astfel multi ani de tulburari. Shogunul isi pierduse autoritatea si puterea, iar cand s-a decis deschiderea majoritatii porturilor japoneze pentru comertul international, in 1858, alte grupari din clanurile japoneze s-au ridicat impotriva Shogunului. Rezultatul a fost desfiintarea shogunatului si impunerea imparatului - care fusese doar un suveran nominal - ca forta politica.
In 1868, controlul a fost preluat de tanarul imparat Mutsuhito. In timpul domniei sale, numita Era Meiji("conducere ilustrata")(1868-1912), Japonia s-a transformat. Marii lorzi feudali(daimyo) au renuntat la pamanturi, s-a stabilit un guvern si un sistem de impozitare centralizate. A fost creata o armata formata din recruti, care si-au dovedit valoarea in 1877, zdrobind revolta de la Satsuma - declansata de vechii samurai(casta luptatorilor de elita). S-au infiintat institutii politice si juridice dupa model occidental, ce au culminat cu primele alegeri parlamentare japoneze in 1890.
Intre timp in Japonia se construiau rapid cai ferate, vapoare cu aburi si fabrici necesare pentru a deveni o mare putere industriala. Spre deosebire de Occident, investitiile si initiativele guvernamentale au jucat un rol decisiv in aceasta dezvoltare si, desi multe inteprinderi de stat s-au privatizat mai tarziu, parteneriatul intre stat si marile corporatii a devenit specifica economiei japoneze.
Vecina Japoniei, China, care nu se modernizase, observa dezvoltarea Japoniei - si incursiunile acesteia in teritoriile neutre - cu neliniste crescanda, a devenit victima primei incercari de imperialism e tip occidental a japonezilor. Dupa o victorie usoara in razboiul chino-japonez din 1894-95, Japonia a inlocuit China ca putere predominanta in Coreea si a ocupat marea insula chineza Taiwan.
In 1902, Japonia a incheiat o alianta importanta cu Marea Britanie, cea mai mare putere imperiala din lume la acea vreme. In 1904 au inceput conflictele cu Rusia pentru Coreea si Manciuria, iar Japonia a lansat un atac impotriva flotei rusesti in Port Arthur. Desi Japonia a luptat impotriva unui regim tarist incompetent, victoriile japoneze obtinute pe uscat si pe apa au descumpanit lumea care credea ca raza "alba" este invincibila. Prin tratatul de la Portsmouth(1905), Japonia a obtinut jumatatea sudica a Insulei Sahalin si o pozitie ferma in Coreea, anexata ulterior, in 1910.
La izbucnirea primului razboi mondial Japonia s-a alaturat Aliatilor. Cateva grupuri de insule din Pacific, aflate sub conducerea Germaniei, au fost ocupate de japonezi, iar avanposturile germane din China au fost capturate. Devenind cea mai mare putere militara si imperial din Asia, Japonia a continuat sa faca presiuni asupra Chinei.
In anii '20 politica externa a Japoniei s-a caracterizat in general printr-un imperialism mai putin agresiv, probabil datorita infiintarii Ligii Natiunilor(predecesoarea ineficienta a Natiunilor Unite) si a tendintei generale spre pace si progres. Insa, consecintele economice cumplite ale Marii Crize si cresterea alrmanta a populatiei japoneze, au afectat spiritul national al japonezilor in anii '30. Institutiile de tip occidental au continuat sa functioneze, insa viata politica era dominata din ce in ce mai mult de fortele armate.
Trupele armatei japoneze erau formate la inceputul anilor 1930 din tarani. Odata cu declansarea Marii Crize, nemultumirile sociale din zonele rurlae mai sarace ale Japoniei au inceput sa se inmulteasca. Aceste nemultumiri intareau convingerea armatei ca ea era adevaratul aparator al intereselor Japoniei contra unui guvern civil, pro-occidental. In plus, conform unei prevederi din constitutia japoneza, ministerele armatei trebuiau sa aiba in frunte generali ai armatei ai amirali, militaristi dobandind astfel o influenta plitica insemnata. Din ce in ce mai des, politicienii erau alesi doar daca intruneau anumite calitati militare. Cu toate acestea, existau dezacorduri in cadrul armatei. A urmat o serie de tentative de lovituri militare ale gruparilor ultranationaliste, care doreau rasturnarea guvernului civil si detronarea tanarului imparat Hirohito(care i-a urmat la tron lui Taisho, fiul lui Mutsuhito, in 1926).
Confruntandu-se cu asemenea tulburari interne, liderii militari japonezi au inceput sa creada ca expansiunea militara le va aduce glorie si va rezolva problemele economice ale tarii. In mod inevitabil, China a devenit principala lor tinta.
In 1931, sub un pretext fals, japonezii au ocupat Manciuria, o mare provincie in nord-estul Chinei. Anul urmator au separat Manciuria de China, numind-o Manchukuo si au instalat un imparat marioneta. In consecinta, Japonia a fost criticata de celelalte state, cerandu-i sa restaureze suveranitatea chineza si sa-si retraga trupele din Manciuria. Ca urmare la aceste apeluri internationale, Japonia s-a retras din Liga Natiunilor.
In ciuda protestelor europene si americane impotriva unor asemenea agresiuni, Japonia a continuat sa atace China. Cand aceasta din urma a refuzat sa capituleze, a izbucnit un mare razboi in Iulie 1937. Japonia imperial facuse astfel primul pas spre infrangere, care a culminat cu distrugerea pana la temelii a oraselor Hiroshima si Nagasaki in 1945.
Japoneza se caracterizeaza printr-o dezvoltare maxima a limbajului onorific, exprimand diverse grade de respect fata de interlocutor sau fata de cel despre care se vorbeste. Ea este limba unei culturi remarcabile, cu o literatura veche si moderna foarte bogata . Este scrisa cu un sistem propriu mixt, ideografic si silabic, poate cel mai complicat din lume . Ce 1. 851- 25.000 de ideografe (kanji), in functie de natura textelor, au fost preluate din chineza in primele secole d.Hr. si noteaza radacinile cuvintelor japoneze .
Caractere silabile suplementare (kana), rezultate prin simplificarea unor ideograme, fac parte din doua grupuri (hiragana , cu caracter cursiv, si katakana , cu caractere geometrice), cu cate 45 de caractere . Hiragana se foloseste pentru scrierea cuvintelor japoneze fara corespondent notional in chineza si a sufixului/particulei din cuvintele japoneze a caror radacina este reprezentata printr-o ideograma . Katakana serveste la scrierea imprumuturilor de dupa 1868 si a numelor proprii straine .
Japoneza se scrie in coloane verticale, de la dreapta la stanga: actualmente se tiparesc si texte scrise orizontal , care permit inserarea cifrei arabe, a formulelor etc. Se foloseste si un sistem de transcriere in alfabet latin.